sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Nincs penze.Retour

De patru ore stai la marginea de est a Budapestei, incercand sa convingi vreun sofer maghiar sa te duca pana la Szolnok. E miezul zilei si soarele arde dogoritor. Asfaltul maghiar nu e mai rece decat al nostru.
Decizi ca nu mai are rost sa tot incerci si te intorci in centrul capitalei, pentru a lua trenul catre cea mai apropiata localitate de granita cu Ro. E o calatorie de doua ore, lejera si scumpa, cu trenul de Oradea. Cobori la Biharkeresztes, unde drumul de fier se intretaie cu E60 si de unde mai ai doar 6 km pana la Vama Bors. Soarele iti lasa dungi pe piele.
Vama o treci pe jos, granicerii nici nu se sinchisesc sa te priveasca. Degeaba ti-ai pregatit pasaportul in buzunarul stang. Esti pe pamant romanesc. Jubilezi usor si speri la mai multa bunavointa. Francezii pe care ii intalnesti in Bors te vor ambitiona si mai mult. Ei vin de la Paris si merg catre Sibiu. Si s-au descurcat de minune. Dar nu va puteti uni fortele pentru ca ei au prea mult bagaj. Drumul pana la Oradea il faci intr-o remorca plina de aschii care te remodeleaza. Te scuturi de ele si traversezi Oradea pe jos catre capatul estic.
E seara, soarele a apus si simti ca ai vrea sa dormi. Oriunde. Esti in Huedin si mai ai doar cativa zeci de kilometri pana in pat. Realizezi ca benzinariile sunt un bun loc de autostopat. Cauti masini cu numar de Cluj. "Eu merg numai pana mai incolo". Noi nu mergem mai incolo, noi mergem la Cluj. Iata o duba. Cu numar de Cluj. Iti pui in actiune maiestria negocierii si...esti inchis in spatele unei dube, in intuneric. Asa trebuie sa fie si in carcera.
Aproape de miezul noptii, dar te gasesti in Cluj. Pat si dus. Si oameni primitori. Multumesc!
Ziua a patra. Calatoria continua. Dacii, masini germane, tractoare nu, dar mai ales multe TIR-uri. La Toplita, colegul de calatorie iti dispare intr-un canal. Isi revine si mergeti mai departe.[...]
21:25. Targu-Neamt. Iasul e departe. Cum nu se intrevede niciun mijloc de calatorie la orizont, s-ar parea ca vei campa pe acolo. Dar apare o minunata Dacie MCV. Si soferul, ca si noi, e grabit. 130km pe ora in medie. Depasiri cum nu credeai. Esti la un metru de a trai un accident.
22:30. Esti in Iasi. Si e grozav.

duminică, 15 noiembrie 2009

Nincs penze.2

Toate corturile dorm in pace. Doar cate un june din Tarile de Jos, pe jumatate dezbracat, se mai grabeste stramb catre corpul sanitar. E marti. E 7:30am. Si simti o nevoie apriga ce iti taie si dulcele somn de adineauri. Bine, la taiat mai contribuie si telefonul desteptator din dotare.
O harta, un plan. Planul A: vedem tot! Planul B:proverbul cu planul de acasa...
Toate lucrurile bune incep din Nord. In nordul Budapestei prima de vizitat e insula Margareta. De acolo cobori pe malul drept al Dunarii catre cetatea Buda, de unde vei urmari Red Bull X-Challenge. Iar de acolo poposesti pe Podul Libertatii si primesti avioanele ce trec pe sub tine.
Totul s-a facut pe jos. Mergand prin Budapesta auzi toate limbile Vestului. Mai ales cand urci trei sute de metri de panta grea pana la cealalta mandra cetate, anume Pesta. Dar merita. Privelistea e superba. Tot orasul maghiar sta sub obladuirea privirii tale. Si acolo poti chiar sa-ti incerci si talentul de arcas. Nu in tinte vii, din pacate. Sau din fericire pentru ele.
Seara se poate incheia relaxant pe marginea lacului ce strajuie Castelul Vaidahuniad. Acolo poti hrani ratele de pe lac sau poti fi invitat la "o tigara".
Catre miezul noptii te vei gasi in camping, unde vei dormi al doilea cel mai bun somn din viata ta, dupa cel din noaptea precedenta. Vei fi proaspat dimineata, cand un francez tatuat pe tot corpul cu carioca te va invita la o sticla pe trei sferturi goala de vin. Vei refuza in cinstea calatoriei prin minunata Panonie ce va urma.