Se afișează postările cu eticheta continuare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta continuare. Afișați toate postările

marți, 5 ianuarie 2010

Tot timpul din lume.Scaun

Prostii sunt cei mai fericiti oameni din lume. E un huzur sa nu pricepi, sa treaca toate pe langa tine si sa nu intelegi. E chiar placut sa accepti ce ti se da fara sa-ti pui intrebari. E un drog sa nu realizezi ca exista un mai bine pe lume. Nici un baiat nu devine barbat pana nu a descoperit ,,de ce-ul?". Si atunci apar ei...
Asta gandea in timp ce catusele parca se tot strangeau in jurul incheieturilor, iar spatele-i era spatar deja. Camera ii era deja prea cunoscuta, monotona, putea sa spuna tinand ochii inchisi cu exactitate unde era igrasie, unde si cum erau increstati peretii. Dar mai ales podeaua o cunoastea cel mai bine. Fusese de atatea ori pe ea incat aproape ca-i masurase cu propria fata ondularile. Toate erau de atata timp la fel. Singurul lucru care se schimba constant era scaunul.
Un pocnet si becul incepu sa lumineze. Cineva tocmai intrase, dar el nu a auzit usa. N-o auzea niciodata.
Acelasi civil se aseza in fata lui. Acelasi dosar uns-prafuit trantit pe masa. Aceiasi privire plina de scarba. Acelasi dialog sordid, aceiasi declaratie invatata de acum pe de rost. Aceiasi pumni. Nimic nu mai intelegea. Devenise prost. Nimic si nimeni nu se schimba. Doar scaunul...
Toate acestea pentru ca fusese bun. Pentru ca platise un pachet unui coleg ajuns in inchisoare. Pentru ca a vrut sa ajute. Ce pacat! E rau sa fii bun. Acum n-ar mai ajuta. Numai de-ar mai avea ocazia inca o data sa mai ajute si n-ar mai face-o. Si astfel n-ar mai fi aici. Mizer si lipsit de aparare pentru o camasa verde pe care nici nu o stia.

duminică, 15 noiembrie 2009

Nincs penze.2

Toate corturile dorm in pace. Doar cate un june din Tarile de Jos, pe jumatate dezbracat, se mai grabeste stramb catre corpul sanitar. E marti. E 7:30am. Si simti o nevoie apriga ce iti taie si dulcele somn de adineauri. Bine, la taiat mai contribuie si telefonul desteptator din dotare.
O harta, un plan. Planul A: vedem tot! Planul B:proverbul cu planul de acasa...
Toate lucrurile bune incep din Nord. In nordul Budapestei prima de vizitat e insula Margareta. De acolo cobori pe malul drept al Dunarii catre cetatea Buda, de unde vei urmari Red Bull X-Challenge. Iar de acolo poposesti pe Podul Libertatii si primesti avioanele ce trec pe sub tine.
Totul s-a facut pe jos. Mergand prin Budapesta auzi toate limbile Vestului. Mai ales cand urci trei sute de metri de panta grea pana la cealalta mandra cetate, anume Pesta. Dar merita. Privelistea e superba. Tot orasul maghiar sta sub obladuirea privirii tale. Si acolo poti chiar sa-ti incerci si talentul de arcas. Nu in tinte vii, din pacate. Sau din fericire pentru ele.
Seara se poate incheia relaxant pe marginea lacului ce strajuie Castelul Vaidahuniad. Acolo poti hrani ratele de pe lac sau poti fi invitat la "o tigara".
Catre miezul noptii te vei gasi in camping, unde vei dormi al doilea cel mai bun somn din viata ta, dupa cel din noaptea precedenta. Vei fi proaspat dimineata, cand un francez tatuat pe tot corpul cu carioca te va invita la o sticla pe trei sferturi goala de vin. Vei refuza in cinstea calatoriei prin minunata Panonie ce va urma.